Subiectul Zilei:
Mai multe persoane mi-au solicitat opinia despre declarațiile de ieri ale Procurorului General Stoianoglo. Aici sunt câteva opinii:
1) Discursul Procurorului Stoianoglo a fost pe alocuri emotiv. Intuiesc că el și-a scris discursul în rusă după care acesta a fost tradus în română de subalterni. Este apreciabil că face efort pentru a comunica în limba română. Însă merită ca dânsul să exerseze mai mult, astfel ca citirea documentului să fie mai fluidă pentru a nu întări impresiile (după mine speculative) că nu Stoianoglo ar fi autorul discursului.
2) Emoțiile din discursul lui Stoianoglo, deși par de prisos, sunt o reacție clară la presiunile politice care se exercită asupra lui, în mod nemijlocit. Procurorul se află în defensivă, iar unica apărare este legislația în vigoare, jurisprudența Curții Constituționale și angajamentele țării față structurile pan-europene (structurile din constelația Consiliului Europei și altele).
3) Argumentele lui Stoianoglo au ținut în mare parte de faptul că el nu încălcă legea, dar și că legea nu poate fi modificată prin violarea principiului de separare a puterilor în stat. Totodată, el este conștient de faptul că Parlamentul poate schimba legea. Anume din acest motiv, el a reamintit despre principiile de transparență legislativă și avizul structurilor Consiliului Europei. Același lucru l-a cerut și reprezentații societății civile, care conform Acordului de Asociere cu UE trebuie să figureze care parteneri în procesul de reformă. Deci, legea poate și trebuie să fie îmbunătățită, dar nu pentru a politiza activitatea procuroraturii și respectiv a politiza evaluarea activității procurorului general (care trebuie să fie evaluată). O soluție ar fi invitarea unor evaluatori din rândul experților europeni, nu doar a reprezentanților societății civile, care uneori pot avea simpatii politice.
4) Este necesară o cooperare inter-instituțională, deoarece în prezent Procuratura Generală se simte izolată. La acest lucru s-a referit Stoianoglo, care nu înțelege caracterul poruncitor al președinției sau al Ministrului Justiției. Cei din urmă consideră că votul popular le oferă superioritate politică, dar înainte de toate există principiul separării puterii în stat și cel al cooperării între instituții. Anume în aceste circumstanțe, Stoianoglo s-a referit la faptul că președinția i-ar fi cerut deschiderea de dosare penale. În loc se declarații, președinția trebuie să publice stenograma Consiliul de Securitate ca să demonstreze că așa demers nu a fost formulat. Nu este vorba doar de procesul verbal, dar și despre discuția din cadrul ședinței Consiliului de Securitate. E vorba de subiect de importanță publică majoră (argument universal al PAS) pentru că vorbim despre acuzații grave legate de tentativa de a folosi procuratura ca bîtă politică. Până la publicarea stenogramei, este imposibilă infirmarea sau confirmarea declarațiilor lui Stoianoglo. Replica Președintelui Sandu, tot în ton acuzativ, demonstrează că subiectul este sensibil și că sunt necesare dovezi, nu doar declarații. În fine, indiferent de faptul că Stoianoglo nu a fost numit procuror de Președintele Sandu, acesta trebuie tratat cu respect, nu personal, ci instituțional. Altfel asistăm la un război dintre Președinție, Guvern și majoritatea parlamentară PAS contra unei singuri instituții – procuratura. Adică trei instituții politice acționează concertat împotriva unui actor apolitic. Evident, blocul Comuniștilor și Socialiștilor vor să adune capital politic din faptul că celei trei puteri pun presiune asupra lui Stoianoglo. Le este convenabil, dar și în calitate de opoziție sunt obligați să o facă (că place acest lucru cuiva sau nu).
5) Audierea patalamentară a raportului de progres pe marginea recuperării banilor furați din sistem ar fi fost un prilej pentru Stoianoglo de a-și explica acțiunile și discursul. Dar el a ales să nu se prezinte. În continuare cred că dacă ședința Parlamentului s-ar fi desfășurat în limba rusă, atunci Stoianoglo și-ar fi apărat poziția cu mai multă dibăcie și poftă.
6) Audierile parlamentare de astăzi nu sunt incluse în niciun act normativ. Doar anexa la memorandumul de asistență macro-financiară face referință la audierea pe marginea investigației furtului miliardului. Mai exact, Memorandumul spune despre “prevederea unei raportări a Procurorului General o dată la 6 luni”. Așadar, cu UE s-a convenit asupra creării unui mecanism de raportare a procuraturii, dar acest mecanism încă nu este inserat în lege. Acest lucru ar putea fi reparat dacă mecanismul de raportare al procurorului este menționat în strategia de recuperare a surselor sustrase în cadrul furtului miliardului din 2018. Apropo, ajustarea acestei strategii la fel este parte a condițiilor din memorandumul cu UE, dar speacherul Grosu nu l-a menționat deloc (cel puțin deomcamdată). Așadar, deși Stoianoglo ar fi putut veni la Parlament pentru a-și apăra poziția și a raporta pe progresul în investigarea furtului miliardului, acesta nu este obligat să o facă de nicio lege în vigoare. El face referință în continuare la lege și refuză să fie atras în procese politice.
Asistăm la un război politic al președinției, Guvernului și majorității PAS împotriva Procuraturii și a lui Stoianoglo. Cel din urmă se apără cu legea în vigoare, care deoacamdată este de parte sa. Între timp, este totalmente neclară tăcerea UE pe acest subiect, în condițiile când anterior aceasta a criticat tentativa Socialiștilor de a face presiune asupra Curții Constituționale. Legea procuraturii trebuie îmbunătățită, dar trebuie orice formă de politizare a mecanismului de evaluare a procurorului general, inclusiv prin atragerea experților europeni și a Comisiei de pa Veneția. Legea nu trebuie grăbită în luna August, când mulți din structurile europene sunt în vacanță. Este necesară publicarea stenogramei cu pricină de către președinție, iar războiul declarațiilor trebuie încetat pentru a omite populismul, a stabili un dialog inter-instituțional și a nu prejudicia imaginea instituțiilor (președinție, procuratură etc.) și procesele importante pentru țară (atragerea asistenței externe, investigarea cazurilor). Voi deschide o paranteză pe care toti cei vizați trebuie să o înțeleagă foarte bine – cu cât activitatea procuraturii este mai politizată cu atât mai multe argumente legale obține Plahotniuc, Shor și Platon ca să respingă demersurile de arest și extrădare în țările în care aceștia s-au refugiat. Mai mult ca atât, guvernarea ar trebuie să facă o căutare pe pagina Interpol ca să vadă ca nici unul din cei trei sus menționați nu se regăsesc acolo.
PS. Vreau să reamintesc următoarele: 1) nu sunt obligat și nu m-am angajat să comentez zilnic și orice subiect legat de situația politică din țară; 2) aleg din proprie voință, nu la indicația cuivă ce subiecte să comentez; 3) am o mulțime de alte lucruri prioritare pe agenda personală, de aceea, scriu când am timp și nu atunci când altcineva și-o dorește (este pe bază de voluntariat și pentru că văd deseori speculații fără argumente de substanță). În rest, cei care au opinii distincte sunt rugați să se focuseze pe subiect, nu pe persoana mea.
De asemenea, eu nu deservesc interesele nimănui, iar opiniile nu exprimă în niciun fel multiplele relații de cooperare pe care le am cu instituții din țară și din strainătate.
Don’t kill the messenger of an alternative opinion.
Sursa: https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10158363749798133&id=567553132 de