REGRESUL LUMII PROGRESISTE
Începe regresul lumii progresiste. Nu este o bucurie, o spun cu îngrijorare. Vom vedea în 2024 (la vot, în SUA dar și în alte țări din spațiul euro-atlantic, mă tem că inclusiv la noi) și, desigur, vom vedea în anii de după următoarele alegeri. Reculul politic va fi puternic.
Va dura mult și va fi dureros. Generația tânără va plăti cel mai greu, din păcate, prețul iluziilor (ultra)-progresiste și al exagerărilor din ultimele decenii, atunci când va începe reculul acestei lumi…
Ceea ce vedem acum în Afganistan, retragerea în degringoladă a SUA, este în primul rând rezultatul transformărilor sociale, politice și culturale majore din societatea americană, care au schimbat în mod esențial etosul american și raportarea cetățenilor la politica externă a SUA.
Chiar dacă imaginile nu arată bine, decizia de retragere este în PERFECT ACORD cu noile interese, cu noul discurs dominant și cu noile teme din societatea americană, care au traversat deopotrivă administrațiile democrate și republicane din ultimii 15-20 de ani. În fond, decizia politică de retragere din Afganistan fusese luată în timpul administrației Trump, după ce în mandatele președintelui Obama s-au pregătit și pus în aplicare și alte decizii de retragere. Există o continuitate transpartinică în acest sens.
America de astăzi nu mai este cea care a debarcat în 1944 pe plaja Omaha, salvând Europa, ci una preocupată să sancționeze cuvintele, gesturile, privirile considerate nepotrivite, interpretându-le cu intransigență canonică în regimul corectitudinii politice și „anulând cultura” generațiilor trecute…. Cine din cei pe care îi vedem furioși la protestele din prezent mai este dispus să lupte pe fronturi din Asia, Europa, Orientul Mijlociu sau alte continente ale lumii? Care din minoritățile cu agendă politică activă de astăzi mai este interesată de ordinea globală și de supremația Occidentului? Iar majoritatea, atât de criticată pe plan intern de minorități, de ce ar mai fi ea interesată de aceste idealuri de politică externă, când trebuie să-și păzească însuși modul de viață din propria țară?
Întoarcerea cu fața spre interior a Americii nu poate decât să ne îngrijoreze, ca să nu spunem altfel… Nici nu vrem să ne imaginăm CE AR ÎNSEMNA O RETRAGERE MILITARĂ A SUA DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST și ce ar reprezenta pentru noi…
De atâta agendă progresistă zgomotoasă, de atâta dezbinare ideologică și critici interne pe teme secundare (reale sau închipuite), americanii au pierdut din vedere că trebuiau să păstreze cu prioritate pârghiile de PUTERE REALĂ, cele care permiteau SUA și Occidentului să conducă lumea și să își impună valorile și civilizația. Asta era cheia supremației și a succesului: puterea reală și disponibilitatea de a o exercita, la nevoie.
Occidentul a ajuns în acest punct al dezvoltării sale, fără precedent în istorie, în primul rând pentru că a avut forța/știința să câștige războaie și campanii decisive, în momente cruciale ale istoriei, în ultimii 500 și ceva de ani, de la cuceririle coloniale încoace, culminând cu victoriile din 1918, 1945 și 1989. Altfel eram (noi, Europa) și acum fie sub naziști, fie sub comuniști.
Pentru a conduce lumea, trebuie să fii puternic și să poți câștiga bătălii. La propriu. Apoi vin celelalte politici.
Când ești slab și începi să pierzi războaiele, restul sunt povești. China, care era pe la 1500 prima putere a lumii pe toate planurile, ne poate explica cel mai bine povestea lungului său declin imperial și lecțiile amare ale războaielor pierdute în fața Occidentului, lecții pe care susține că le-a învățat. Să nu uităm că inclusiv Uniunea Sovietică a pierdut războiul din Afganistan (în care SUA au susținut financiar și militar mujahedinii!), cu puțin înainte de a dispărea de pe scena mondială.
Se închide o lungă și fericită epocă a istoriei occidentale. O epocă distrusă ideologic chiar din interiorul lumii occidentale.
Vor urma și alte lovituri primite, mai dure decât Afganistanul. Până când Occidentul (probabil o altă generație) va realiza umilința suferită și își va schimba din nou etosul (sensibilitatea politică), ieșind din zona iluziilor ideologice și revenind la realismul de succes, la echilibrul și moderația care i-au dat putere și i-au asigurat în trecut triumful la nivel global.
Dacă nu se va întâmpla asta, nu doar episodul Afganistan este pierdut, ci întregul război pentru configurarea lumii de mâine.
Sursa: https://www.facebook.com/100032573304345/posts/511849569910815/